Cercetări arheologice în Munții Maramureșului

Cercetări arheologice în Munții Maramureșului
 
În perioada 16-22 august 2019 s-a desfăşurat o nouă campanie de cercetări arheologice în cadrul proiectului ,,O arheologie a muntilor din Maramures”, proiect derulat de către Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare în colaborare cu Institutul de Arheologie ,,Vasile Parvan” din Bucuresti. Din colectivul de cercetare au făcut parte: Marius Ardeleanu şi Dan Pop (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie), Radu-Alexandru Dragoman, Alexandru Ciornei şi Cătălin Nicolae (Institutul de Arheologie ,,Vasile Parvan” din Bucuresti), voluntar: Raluca Pop.
Menționăm că, în perioada 2012-2018, în Munţii Maramureşului – zona Pasului Prislop (Borşa) au fost identificate, în urma cercetărilor, mai multe staţiuni arheologice: Vârful Ştiol la altitudinea de 1.540 m, Pasul Prislop -pârtia de schi la altitudini cuprinse între 1.395-1.456 m, Poaiana Știol – stâna Ştiol la altitudinea de 1.520 m, la Podul Prelucilor la altitudinea de 1.568 m, Coasta Plaiului – stâna Gropşoare la 1.568 m, Gura Obcinii la 1.475 m altitudine, Tarniţa Sălăşimuri / Sălăşinuri altitudinea de 1.540 m, Dealul Corobaia la 1.230 m, Preluca Căprioarei la altitudinea de 1.601 m şi Valea Ursului sau Izvorul Ursului la 1.380 m. În toate staţiunile menţionate mai sus au fost descoperite exclusiv piese litice (piatră) care au fost confecţionate în cea mai mare parte din silicolit nodular din calcar cu diferite culori, cel mai frecvent fiind silicolitul negricios, dar şi din silex de Prut/Nistru. În lipsa unor piese specifice-directoare, acestea pot fi încadrate cronologic într-o perioadă relativ lungă de timp, în epoca paleolitică şi/sau mezolitică (circa 20.000 – 8000 î.Chr.).
Cercetările de teren din anul 2019 au avut ca principal obiectiv identificarea surselor de materii prime din care au fost confecţionate uneltele de piatră cioplită descoperite în staţiunile amintite. În acest sens au fost cercetate mai multe văi din vecinătatea acestora: Sânţioaiei, Birţului, Vâlcănescu, Bârjab, Moştina, Bila, Şesuri, Izvorul Ursului etc. Ca urmare a acestor cercetări, putem afirma că materia primă pentru confecţionarea uneltelor descoperite nu provine din acest areal (vecinătatea Pasului Prislop). În aceste condiţii aria de cercetare arheologică a fost extinsă spre văile dinspre est, pe valea Ţibăului (com. Cârlibaba, jud. Suceava) şi spre vest pe valea Morii şi valea Bocicoelului la confluenţa cu valea Vişeului din Vişeul de Jos. Analiza macroscopică a materialului descoperit pe valea Morii din Vişeu de Jos ne determină să considerăm (până la efectuarea analizelor microscopice) că o parte din artefeactele descoperite în siturile amintite au fost realizate din pietre ce se găsesc pe această vale.
O atenţie deosebită a fost acordată şi vestigiilor arheologice recente din Primul şi al Doilea Război Mondial de pe Dealul Bradului. Au fost completate, prin desene şi fotografii aeriene, documentaţiile privind o serie de construcţii din Pasul Prislop, drumul lui Mantz şi Fântâna Stanchii.
Mulţumiri gazdelor de la Cabana Alpină din Pasul Prislop şi lui Teofil Ivanciu pentru informaţiile privind situl arheologic de la Podul Berţenilor şi sugestiile legate de valea Morii din Vişeu de Jos.
Finanțarea proiectului de cercetare arheologică a fost asigurată de către Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, instituție publică de cultură aflată în coordonarea Consiliului Județean Maramureș.

Credit foto: Catalin Nicolae, Dan Pop

Share This Post On