Notice: Undefined index: Open Sans in /home/muzeubaiamare/public_html/wp-content/themes/Nexus/epanel/custom_functions.php on line 1812

Notice: Undefined index: Open Sans in /home/muzeubaiamare/public_html/wp-content/themes/Nexus/epanel/custom_functions.php on line 1817

Notice: Undefined index: Open Sans in /home/muzeubaiamare/public_html/wp-content/themes/Nexus/epanel/custom_functions.php on line 1826

Cercetări istorice

În perioada 1964 – 1968 s-au desfăşurat cercetări sistematice de arheologie medievală în diferite zone ale Maramureşului istoric, fiind identificate aproximativ douăzeci de obiective (sate părăsite, biserici dispărute, cimitire, fortificaţii, reşedinţe feudale) în perimetrele localităţilor Cuhea (azi, Bogdan Vodă), Giuleşti, Ieud, Sarasău şi Sighet.

Cercetarea şi interpretarea ştiinţifică a materialului rezultat în urma săpăturilor a permis elucidarea unor aspecte privind evoluţia social-economică a societăţii româneşti în perioada cristalizării relaţiilor feudale, cultura materială şi spirituală sau reconstituirea habitatului în perioada primelor documente scrise, respectiv în secolele XIII-XIV. Astfel,  menţiunile sporadice din izvoarele scrise referitoare la „pădurea Maramureş” au fost completate şi coroborate cu informaţiile arheologice privitoare la aşezările şi locuitorii din bazinul superior al Tisei.

Dintre obiectivele identificate amintim:

Giuleşti – biserica veche de piatră cu mai multe faze de construcţie, începuturile fiind plasate în secolul XIV, deşi planul este specific bisericilor tip sală de la sfârşitul secolului XIII; cimitirul vechi (secolele XIV-XIX)) şi vatra satului.

Cuhea – reşedinţa feudală cu o datare mai largă, respectiv sfârşitul secolului XIII-prima jumătate a secolului XIV; biserica de piatră (secolele XIV-XVI) şi vatra satului.

Sarasău –  cetăţuia medievală şi biserica de piatră, ambele cu datare incertă.

În anul 1968 au fost demarate cercetările arheologice la Cetatea Chioarului, reluate în perioada 1976-1980, în vara anului 1981 efectuându-se lucrări parţiale de restaurare. Conform documentelor scrise, Cetatea Chioaruluisau Cetatea de Piatră, important complex militar şi economic, are o istorie care se încadrează între secolele XIII-XVIII.

Având în vedere faptul că cetatea a fost o dublă fortificaţie, cercetările arheologice au abordat concomitent mai multe sectoare, respectiv cetatea de sus sau castelul mare, piaţa centrală, piaţa de jos şi sistemul de apărare exterior. Au fost descoperite piese litice, unele inscripţionate şi datate, precum şi obiecte care ţin de aspectul militar, economic sau casnic (ghiulele, pinteni, potcoave, monede, vase ceramice, cahle).

Materialul arheologic provenit din cercetările desfăşurate până în prezent fac referinţă la o etapă relativ recentă de funcţionare a cetăţii, cele mai vechi urme descoperite aparţinând secolului XVI.

Colecţiile de arheologie medievală au fost îmbogăţite şi prin descoperiri întâmplătoare: Firiza (1963), Onceşti (1964), Baia Mare (1969), Coruia, Mogoşeşti, Seini, Şişeşti (în anii 1980). Între anii 1960-1970, în urma unor asemenea descoperiri, au ieşit la iveală tezaure monetare medievale  la Baia Mare, Remeţi, Cetăţele, Berchez şi Vad.

În perioada anilor 1970 – 2010 au fost abordate teme de cercetare care au vizat, cu predilecţie, bunurile culturale din patrimoniul muzeului, concomitent cu derularea unor  campanii sistematice de cercetare pe teren, atât în judeţul Maramureş, cât şi în judeţele limitrofe, pentru depistarea de obiecte susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural şi pentru îmbogăţirea colecţiilor existente.

În conjunctura actuală a restructurării masive a mineritului la nivel naţional, patrimoniul mobil şi imobil conturat în regiunile miniere din nord-vestul României, constituie mărturii deosebit de importante pentru evoluţia acestui vechi meşteşug şi pentru istoria culturii industriale. Din aceste considerente s-a acordat o atenţie deosebită  categoriilor de obiecte specifice mineritului.

Dezvoltarea acestor colecţii, cu preponderenţă în ultimii 30 de ani este rezultatul unor ample şi minuţioase cercetări de teren pentru identificarea, depistarea şi recuperarea din obiectivele miniere ale judeţului a mărturiilor trecutului şi prezentului legate de minerit şi de activităţile conexe.

Zonele miniere cercetate, de unde provin de altfel, majoritatea pieselor sunt: Baia Mare, Baia Sprie, Băiţa, Nistru, Ilba, Cavnic, Băiuţ, Borşa, Ocna Şugatag, Coştiui. De-a lungul timpului, muzeul a beneficiat de colaborarea instituţiilor miniere şi a specialiştilor,  fie în calitate de donatori, fie ca intermediari în procedurile de recuperare a diferitelor obiecte şi instalaţii.