În data de 9 octombrie 2015 a avut loc conferinţa internaţională New results in the archaeological research in the eastern part of the Carpathian Basin ce s-a desfăşurat la Muzeul Jósa András din Nyíregyháza, Ungaria. Au participat cercetărori de la Muzeele Herman Ottó din Miskolc, Déri din Debrecen, Muzeul Municipal Ioan Raica din Sebeș, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Universitatea 1 decembrie 1918 Alba Iulia şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.
Muzeograful Bogdan Bobînă, de la instituţia muzeală băimăreană, a prezentat rezultatele proiectului interdisciplinar O arheologie a munţilor din Maramureş. Acesta a debutat în anul 2012, prin verificarea punctelor din repertoriul arheologic descoperite la altitudine peste 900/1000 m; cu această ocazie, a fost verificată şi amenajarea unei pârtii de schii în Pasul Prislop, unde, la altitudinea de 1 395 m, au fost descoperite două piese litice în poziţie secundară, aparţinând probabil paleoliticului superior. În urma verificărilor din anul 2012 au fost alese spre studiu trei regiuni: Pasul Prislop, Vârful Geamănul şi Vârful Pietrosu Rodnei. Cercetările din anul 2014 s-au concentrat în Pasul Prislop, iar cele din anul 2015 în zona Pasului Prislop, zona vârfului Geamănu şi a posibilelor rute spre Fântâna Stanchii –culoare de trecere din Moldova spre Maramureş. În 2014 şi 2015, în punctul Pasul Prislop-Pârtia de schi au fost descoperite o serie întreagă de piese litice în jurul altitudinii de 1 420-1 456 m, toate în poziţie secundară. O altă aşezare, probabil mezolitică, a fost identificată în anul 2014 şi revizitată în 2015, tot în zona Pasului Prislop, mai precis în şaua dintre Tarniţa Ţifa şi vârful Coasta Plaiului, în apropiere de stâna Gropşoare, la altitudinea de 1 568 m; toate piesele au fost descoperite in situ. În anul 2014 s-a încercat şi o primă identificare în teren a unor structuri şi a locului asociate bătăliei din anul 1717 cu tătarii, situate nu departe de Pasul Prislop. Ca reper au fost folosite hărţile josephine, şi anume planşa XXXVII din zona oraşului Borşa, judeţul Maramureş; pe această hartă apar trei Wachthaus-uri (două amplasate la ieşirea din Borşa spre Pasul Prislop pe valea Vişeu şi al treilea în zona actualei Baia Borşa, pe valea Cisla) şi tot aici apare menţionat şi locul înfrângerii tătarilor, poziţionat însă diferit de monumentul memorial actual. În anul 2015, în Poiana Ştiol, la altitudinea de 1 527 m, au fost decoperite o piesă de silex şi fragmente ceramice medievale. De asemenea, în timpul cercetărilor din 2014-2015 au fost documentate o serie de ruine şi materiale aparţinând celor două războaie mondiale, precum şi mai multe stâne abandonate. Pentru viitorul apropiat, O arheologie a munţilor din Maramureş prevede efectuarea unor sondaje în situl de la stâna Gropşoare şi în câteva din structurile datând din cele două războaie mondiale şi continuarea cercetărilor de suprafaţă în cele trei regiuni stabilite.
Proiectul O arheologie a munţilor din Maramureş a fost iniţiat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în anul 2012, parteneri fiind Institutul de Arheologie Vasile Pârvan Bucureşti, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Universitatea 1 decembrie 1918 din Alba Iulia.
