Expoziția temporară „Unirea Basarabiei cu România. 27 martie/9 aprilie 1918”, organizată de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, se înscrie în șirul manifestărilor consacrate Centenarului Marii Uniri 1918-2018.
Expoziția își propune să informeze publicul vizitator cu privire la primul pas din procesul istoric de formare a României Moderne care a fost Unirea Basarabiei cu România.
Revoluția din februarie 1917, desfășurată în Rusia, a dus la înlăturarea țarismului și a impulsionat lupta de eliberare a românilor din Basarabia. La 3/16 aprilie 1917 s-a constituit Partidul Național Moldovenesc, care cerea ca Basarabia ”să-și cârmuiască singură viața ei dinăuntru, ținând seama de drepturile naționale ale tuturor locuitorilor ei”. Pe teritoriul dintre Prut și Nistru s-a declanșat mișcarea politică și națională al cărei obiectiv principal era unirea Basarabiei cu România. Revoluția din Octombrie 1917 a proclamat dreptul la autodeterminare a popoarelor din Rusia context în care Sfatul Țării, organism reprezentativ al populației din Basarabia, întrunit la Chișinău, a proclamat la 2/15 decembrie 1917. Republica Democratică Moldovenească, devenită independentă la 24 ianuarie/8 februarie 1918.
În octombrie 1917, consiliul ostășesc din Chișinău, a proclamat autonomia Basarabiei și formarea Sfatului Țării ca organism legislativ alcătuit din 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau moldoveni, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec.
Prima ședință a Sfatului Țării s-a desfășurat în ziua de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 președinte fiind ales Ion Inculeț. Pe parcursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni, în timpul primeia (noiembrie 1917-mai 1918), din cauza anarhiei și a violenței trupelor rusești, a fost chemată armata română în Basarabia (ianuarie 1918).
Sfatul Țării, în ședința festivă din ziua de 27 martie/9 aprilie 1918, a dezbătut și a supus votului Actul Unirii Basarabiei cu România. Au fost stabilite 11 condiții printre care păstrarea autonomiei Basarabiei și a Sfatului Țării, ca organism legislativ propriu.
A doua sesiune a Sfatului Țării s-a desfășurat în 25-27 noiembrie 1918, președinte fiind Pantelimon Halippa. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia, a fost votată o moțiune prin care s-a aprobat unirea necondiționată a Basarabiei cu România, după care Sfatul Țării s-a autodizolvat.
Actul Unirii Basarabiei cu România a fost recunoscut de regele Ferdinand al României prin Decretul regal nr. 842 din 9/22 aprilie 1918.
La 29 decembrie 1919, Adunarea Deputaților și Senatul României au votat legea prin care se ratifica Unirea Basarabiei cu patria mamă conform Declarației adoptate de Sfatul Țării la 27 martie/9 aprilie 1918.
