#desenartefacte
#MuzeulJudețeandeIstorieșiArheologieMaramureș
Una dintre cele mai dinamice activităţi din cadrul unui muzeu este aceea de desenator artistic. Totuşi, desenarea diferitelor categorii de bunuri culturale se face sub îndrumarea specialiştilor pentru epoca respectivă, ceea ce presupune că, mai cu seamă aceştia, trebuie să cunoască tehnicile şi modalităţile de realizare a desenului. Desenarea artefactelor este o îmbinare între desenul tehnic şi desenul artistic. Imaginea ce urmează a fi prezentată cititorului trebuie sa fie cât mai apropiată de realitate, iar desenul să fie în primul rând corect şi apoi frumos.
De-a lungul timpului, au fost stabilite de arheologi şi desenatori deopotrivă câteva „reguli” generale de reprezentare grafică a diferitelor categorii de artefacte. Aceste reguli au în vedere materialul din care sunt realizate artefactele: ceramică, metal, piatră, os, corn, sticlă, lemn etc., tehnica prin care sunt realizate (ceramica lucrată la roată sau cu mâna, piatră cioplită, piatră şlefuită; metal: turnare, martelare etc. etc.), tehnica prin care sunt ornamentate (ceramică: incizie, excizie, canelare, relief, imprimare, ştampilare etc.; metal: incizie, „au repousse”;) şi perioada istorică din care acestea provin (http://tezaur.cimec.ro/IndexVizualizare.aspx).
Modalitatea de ilustrare a artefactelor este în directă legătură cu tipul sau categoria din care acestea fac parte (ceramică lucrată cu mâna nedecorată, decorată cu incizii sau pictură etc.).
Astfel, piesele pot fi redate prin desene doar în creion, volumetria fiind scoasă în evidenţă prin valorarea suprafeţelor; ulterior desenul poate fi tras în tuş pe hartie de calc, valorarea realizându-se prin puncte sau linii; sau desenul în creion este scanat sau redesenat pe tabletă grafică (vectorizat) şi prelucrat în format electronic cu programe dedicate prelucrării imaginilor (în Adobe PhotoShop sau Adobe Illustrator etc). În cazul artefactelor care au decorul realizat prin pictare acesta poate fi redat cu ajutorul creioanelor colorate sau doar conturat în creion şi colorat cu ajutorul unuia din programele enumerate mai sus.
Pentru artefactele cu decor deosebit, dar şi pentru o mare parte din cele realizate din diferite tipuri de metal, este folosită combinaţia dintre fotografie şi desen, mai precis obiectul este fotografiat iar apoi sunt adaugate, prin desenare, secţiunile sau profilele care sunt considerate necesare. Nu întotdeauna însă prin fotografie pot fi redate toate elementele decorative sau de realizare din punct de vedere tehnic ale unei piese de aceea recurgerea la desen este esenţială. În acest sens menţionăm obiectele cu decor complex care presupune realizarea unor desene desfăşurate ale decorului.
Mărimea sau scara la care se realizează desenul ţine de dimensiunile obiectului. Dacă este vorba de piese de mici dimensiuni atunci prin desen vom mări piesa astfel încât să surprindem cât mai exact detaliile, iar dacă este de mari dimensiuni o vom desena la o scară mai mică fără a pierde însă elementele importante ale piesei.
La fel de importantă este şi stabilirea părţii care urmează să fie desenată –funcţie de poziţionarea piesei: frontală, laterală, vedere de sus, de jos sau toate deopotrivă. Dacă avem de exemplu un vas decorat pe toată suprafaţa corpului dar şi în partea superioară a buzei şi pe fund atunci se desenează vederea frontală, de sus şi de jos; în funcţie de situaţie se poate reda, desfăşurat decorul de pe corp.
Partea scrisă a unui desen trebuie să cuprindă: Locul de provenienţă- localitatea, comuna, judeţul, toponimul; Detalii despre provenienţă: suprafaţă, secţiune, adâncime; nume proprietar, nume atelier sau artist; Numele desenatorului; Data la care s-a făcut desenul;
Exemplificăm aici prin desenul unor cahle – elemente de sobă – databile în secolele XVI-XVII descoperite la Baia Mare – Parohia Reformata de pe strada Dacia. Desenele au fost realizate în tehnica pointilista (prin puncte) cu instrumente de desen si grafica pentru desenul tehnic, si anume tragatoarele Rotring Isograph cu virful de 0,35 mm.
🖋 dr. Dan Pop, muzeograf, Șef Secție Arheologie
✍️Gavril Moldovan, desenator artistic
📸 Gavril Moldovan
Bibliografie: Raul Cardoş, Cahle descoperite la Casa Parohială Reformată din Baia Mare , ,,Marmatia”, publicație periodică a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, nr. 9, 2016, p. 199-208.
