Elemente ale conservării muzeale

Dorind să menținem activă curiozitatea publicului în ceea ce privește patrimoniul muzeal, vă invităm să pătrundem în sfera conservării acestuia, aspect mai puțin cunoscut de către public, dar extrem de important în ansamblul activităților care se desfășoară într-o instituție muzeală. Toate ,,obiectele aflate în sălile de expoziție”, așa cum sunt numite de către vizitatori, reprezintă bunuri culturale mobile protejate de un regim juridic special și care se supun unui set de norme de conservare și restaurare riguros.

Conservarea îmbracă două forme: preventivă și curativă. În termeni simpli, conservarea preventivă însumează toate acțiunile indirecte care vizează creșterea speranței de viață a bunurilor culturale mobile, acțiuni care nu le modifică aspectul. Spre exemplu: controlul microclimatului (umiditate, lumină, poluare) sau depozitarea, ambalarea, manipularea și transportul. La fel de simplu, putem spune despre conservarea curativă că este un ansamblu de măsuri sau intervenții care acționează direct asupra unui bun cultural și care pot modifica aspectul acestuia. Ca de pildă: curățarea ceramicii, uscarea controlată a materialelor arheologice umede, stabilizarea metalelor corodate.
Expunerea bunurilor culturale mobile este condiționată de starea lor de conservare. Este interzisă expunerea bunurilor care nu prezintă o stare bună de conservare sau prezintă aspecte de degradare.
Vom ilustra câteva elemente de conservare preventivă care pot fi observate în cadrul expoziţiei temporare ,,Necropola tumulară de la Lăpuş” (deschisă recent la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), expoziție care și-a propus să prezinte succint, prin intermediul imaginilor și vestigiilor descoperite, istoricul cercetărilor arheologice întreprinse în situl arheologic Lăpuș Podanc, începând cu anul 1890 și până în 2016. Acesta pune în evidenţă activitatea cercetătorilor care au efectuat săpături arheologice în acest important sit de la finele Epocii Bronzului, precum şi rezultatele acestora. Cele peste 30 de campanii de cercetări arheologice au scos la lumină numeroase vestigii arheologice aparţinând grupului Lăpuş: vase de lut, obiecte de lut ars, piatră şi corn, piese de aur, bronz şi fier, databile în a doua jumătate a mileniului II î. Chr. O parte din numeroasele artefacte descoperite pot fi admirate în cadrul expoziţiei.
În acest context, putem enumera câteva măsuri luate în vederea protejării bunurilor expuse, unele fiind vizibile și în imaginile alăturate :
-proiectarea expoziției a fost realizată de către echipa formată din: muzeograf, conservator și restaurator (s-a stabilit locul obiectelor în sala de expoziție, modul în care ele vor fi etalate fără a produce tensionarea acestora);
-etalarea obiectelor în sala de expoziție a fost efexctuată numai după ce au fost finalizate toate lucrările de pregătire a spațiului și montarea mijloacelor de etalare: vitrine, panouri și postamente;
-înainte de a părăsi depozitul, bunurile au fost analizate de către conservator, au fost efectuate consemnări în fișele de conservare individuale ale obiectelor, s-au întocmit procese verbale de predare-primire;
-mânuirea pieselor a fost realizată cu echipament de protecție (mânuși, halat), iar anterior transportului traseul (depozit-sală de expoziție) a fost verificat și eliberat pentru a evita împiedicarea sau ciocnirea, evitându-se astfel spargerea obiectelor;
-securitatea bunurilor este asigurată cu camere de supraveghere, sisteme de alarmă, senzori de fum, declanşator manual alarmă de incendiu;
-în spațiul expozițional există semne și indicatoare obligatorii, necesare în caz de urgență și plan de evacuare din clădire în caz de incendiu.

Sperăm că v-am făcut curioși despre activitățile „nevăzute” care se desfășoară într-un muzeu!

Legislația națională în domeniul conservării bunurilor culturale mobile:
Legea nr.311/2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată cu modificările și completările ulterioare
Hotărârea nr. 1546/2003 pentru aprobarea normelor de de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate
Hotărârea nr. 216/2004 privind autorizarea laboratoarelor si a atelierelor de conservare si restaurare
Ordinul 2008/2001 pentru aprobarea normelor de acreditare a conservatorilor si restauratorilor.

Material realizat de Monica Ghiman, conservator bunuri culturale mobile

Share This Post On