Mammuthus primigenius sau Mamutul lânos este o specie de Mammuthus ce face parte din aceeaşi familie cu elefanţii actuali (ordinul Proboscidea al clasei Mammalia, din familia Elephantidae). A apărut în Asia cu aproximativ 200.000 de ani în urmă (Pleistocen), evoluând din specia Mammuthus trogontherii. Spre deosebire de elefanții actuali, mamutul avea o blană lungă și deasă ce se îngroșa pe abdomen și în zona membrelor, astfel că putea rezista climei reci. Era înzestrat cu o pereche de colți lungi cu o curbură pronunțată, cu care putea căuta prin zăpadă crengi și lăstare. Capacitatea de adaptare la temperaturi scăzute se datora și grăsimilor acumulate, mai ales în zona gâtului. Ca şi rudele sale actuale, Mamutul era destul de mare. Cel mai mare specimen aparţinând ordinului Proboscidea a ajuns la înălţimea de 4 m în zona umerilor şi cântărea în jur de 8 tone (masculii putând ajunge până la 12 tone). Totuşi, majoritatea speciilor nu erau mai mari decât elefanţii asiatici, în jur de 2,5 – 3 m înălţime, rar depăşeau greutatea de 5,4 tone.
Mamutul lânos a fost ultima specie din acest gen. Majoritatea populaţiilor din America de Nord şi Eurasia au dispărut în timpul ultimei glaciaţiuni, ca parte a dispariţiei megafaunei (rinocerul lânos, ursul de peşteră etc.). Ultimii mamuţi din Eurasia au dispărut acum 10.000 de ani. Acesta a coexistat cu speciile de Homo Sapiens şi Homo Neanderthalensis, mamuţii fiind o sursă de hrană şi materie primă pentru unelte.
Prin intermediul imaginilor, vă prezentăm doi dinţi de mamut şi un fragment de os din colecţia veche a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, cu locul descoperirii necunoscut. Staţiuni paleolitice din Maramureş, de unde ar fi posibile astfel de descoperiri sunt la Buşag, Remecioara, Vadu Izei, Arduzel, Bârsana etc.
Informații furnizate de Bogdan Bobînă, muzeograf
